Asadar, inevitabilul se va produce. Schimbam prefixul. Acu' 10 ani asta era motiv de bucurie, ca al treilea deceniu de viata e unul dedicat desfriului si bagabontziei si noptilor pierdute si in care viitoarele amintiri de mai tirziu sint, deocamdata, o realitate concreta, pe care o po ti inca modela cum vrei. Acu' nici nu stiu daca e de sarbatorit ceva. Deceniul al patrulea... Secolul trecut a avut si el asa ceva si nu i-a iesit foarte bine. In deceniul al patrulea din secolul XX lumea a trecut printr-o criza economica naspa rau, Hitler a ajuns la putere si a inceput un razboi mondial, Romania ba a avut, ba nu a avut rege, legionarii au impuscat un premier, ceferistii au facut greva si Vasile Roaita a ajuns celebru, Nicolae Ceausescu a absolvit sef de promotie Doftana cu gratii de fier, Stalin a facut niste epurari singeroase prin partid si prin stat, au fost epidemii de boli acum eradicate, camionagiii din SUA au pus-o de niste miscari sindicale care s-au lasat cu tot atita morti cit batalia de la el Alamein. Deci nu a fost un deceniu tocmai linistit. Pe de alta parte, io nu sint tocmai un secol, sa imi fac griji. Pot macar sa ma bazez pe sondajele facute de revistele alea pline de intelelepciune, pentru femei, care spun ca barbatii de 30 de ani sint cei mai tari. In special aia divortati... Ei, draci, inca nu am facut 30 de ani si deja imi fac planuri?...